Vomerul este situat în planul median, dar porțiunea sa anterioară este frecvent deviată într-o parte sau în alta. Este subțire, aproximativ patrulater și formează partea posterioară și inferioară a septului nazal (Fig. 173); are două fețe și patru margini. Fețele (Fig. 174) prezintă mici șanțuri pentru vasele sanguine, iar pe fiecare se află șanțul nazopalatin, care coboară oblic anterior și adăpostește nervul și vasele nazopalatine. Marginea superioară, cea mai groasă, prezintă un șanț adânc, limitat de fiecare parte de o aripă osoasă orizontală proeminentă; șanțul primește rostrul sfenoidului, iar marginile aripilor se articulează posterior cu procesele vaginale ale lamelor pterigoide mediale ale sfenoidului și anterior cu procesele sfenoidale ale oaselor palatine. Marginea inferioară se articulează cu creasta formată de maxile și oasele palatine. Marginea anterioară este cea mai lungă și este înclinată în jos și anterior. Jumătatea sa superioară este contopită cu lama perpendiculară a etmoidului; jumătatea inferioară prezintă un șanț pentru marginea inferioară a cartilajului septal al nasului. Marginea posterioară este liberă, concavă și separă coanele. Este groasă și bifidă sus și subțire jos.
Osificarea.—Într-o perioadă timpurie, septul nazal este format dintr-o lamă cartilaginoasă, cartilajul etmovomerian. Partea posterosuperioară a acestui cartilaj se osifică pentru a forma lama perpendiculară a etmoidului; porțiunea sa anteroinferioară persistă ca cartilaj septal, iar vomerul se osifică în membrana care acoperă partea sa posteroinferioară. Două centre de osificare, câte unul de fiecare parte a liniei mediane, apar în această parte a membranei în jurul săptămânii a opta a vieții fetale; de aceea vomerul este format inițial din două lamele. În jurul lunii a treia, acestea se unesc jos, formând astfel un șanț adânc în care se află cartilajul. Pe măsură ce creșterea înaintează, unirea lamelelor se extinde în sus și anterior, iar lama cartilaginoasă interpusă se resoarbe. Până la pubertate, lamelele sunt aproape complet unite într-o lamă mediană, dar originea bilaminară a osului se vede în aripile răsfrânte ale marginii sale superioare și în șanțul de pe marginea anterioară.
Articulații.—Vomerul se articulează cu șase oase: două ale neurocraniului, sfenoidul și etmoidul, și patru ale feței, cele două maxile și cele două oase palatine; se articulează și cu cartilajul septal al nasului.