Craniul se sprijină pe vârful coloanei vertebrale și are formă ovală, mai lat posterior decât anterior. Este alcătuit dintr-o serie de oase turtite sau neregulate care, cu o singură excepție (mandibula), sunt unite între ele în mod imobil. Se împarte în două părți: (1) neurocraniul, care adăpostește și protejează encefalul, format din opt oase, și (2) scheletul feței, format din paisprezece oase, după cum urmează:
| Craniul, 22 de oase | Neurocraniul, 8 oase | Occipitalul. |
| Două parietale. | ||
| Frontalul. | ||
| Două temporale. | ||
| Sfenoidul. | ||
| Etmoidul. | ||
| Fața, 14 oase | Două oase nazale. | |
| Două maxile. | ||
| Două oase lacrimale. | ||
| Două oase zigomatice. | ||
| Două oase palatine. | ||
| Doi cornete nazali inferiori. | ||
| Vomerul. | ||
| Mandibula. |
În nomenclatura de la Basel, anumite oase care se dezvoltă în legătură cu capsula nazală, și anume cornetele nazale inferioare, oasele lacrimale, oasele nazale și vomerul, sunt grupate printre oasele neurocraniului și nu printre cele ale feței.
Osul hioid, situat la rădăcina limbii și legat de baza craniului prin ligamente, este descris în această secțiune.